Vernisajul expoziției ”Lumea fără timp” | Pictorul Sorin Ilfoveanu, o întoarcere la origini, într-un UNIVERS al timpului etern

Maestrul Sorin Ilfoveanu îi invită pe toți iubitorii de artă la vernisajul expoziției ”Lumea fără timp”, care va avea loc joi, 30 martie, de la ora 18.00.

Este un moment de excepție care va scoate în evidență, o dată în plus, subiectele dominante ale creației pictorului Sorin Ilfoveanu, subiecte care își trag seva dintr-un univers al tihnei, dintr-un prezent continuu, dintr-o lume fără timp.

Lumea clădită de artist în atelierul său – într-un limbaj plastic care dozează înțelesuri arhaice cu înțelesuri noi – se relevă prin scene care, prin narativul lor, prin mijloacele de expresie esențializate, îl fac pe Sorin Ilfoveanu inconfundabil.

Această nouă serie de lucrări de maturitate ale maestrului Sorin Ilfoveanu  evidențiază, plastic, întreaga energie creatoare a artistului, realimentată de o simbolistică ancestrală și o viziune profund personală asupra lumii. Descoperim, practic, o întoarcere la origini, în locul începuturilor sale, într-un univers al timpului etern.

Expoziția este deschisă pentru public, cu intrare liberă, în perioada 30 martie – 11 mai 2023, de marți până vineri, între orele 13 – 19 și sâmbăta între orele 11 – 16. Fondul de lucrări al expoziției este disponibil pentru vânzare prin galeria AnnArt.

”Desenele artistului arată preocuparea pentru eul profund, eliberat de prejudecăți”

Sorin Ilfoveanu a urmat în perioada 1953-1964 cursurile liceului ”I. Brătianu” în Pitești și, ulterior, în perioada 1964-1970, cursurile Universității de Artă din București la clasa maestrului Corneliu Baba.

Din 1971 Ilfoveanu este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În anii `90, Ilfoveanu a fost șef al catedrei de pictură din Universitatea de Arte București, în perioada 1996-2000 a fost decan al Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității de Artă din București și în 2004-2006 a fost rector al Universității Naționale de Arte din București.

”Pânzele lui Sorin Ilfoveanu sunt dominate de reprezentări care iau în considerare atracția umană pentru schimbarea aparențelor. Femeia din creația artistului trimite spre tinerețe și mister, spre matricea energiilor și reveria perioadei de gestație. Chipul și trupul ei caută trăirilele materne, artistul urmărind normalizarea bioritmurilor ori depășirea dizarmoniilor din timpul gestației. Visul intrauterin – parcă inspirat de acela al lui Salvador Dali – este obsesiv și se conjugă cu experiența reală din timpul gestației. Invocarea păsării în locul fătului exprimă o perspectivă pozitivă: ea e mesajul voinței divine.

Numeroasele conotații erotice par să reflecte eternitatea, originile, vocația maternală a femeii. Ca orice visător incurabil, Sorin Ilfoveanu revine mereu la geneză, la o ea-simbol, la mama ca expresie a vieții. E în aceste reprezentări o încercare de a deriva inderivabilul, o psihologie ce vrea să probeze natura omului în complementaritatea ipostazelor sale. În asemenea ocazii, artistul dezvăluie importanța culturii interioare.

Desenele artistului arată preocuparea pentru eul profund, eliberat de prejudecăți și așază mai presus de timpuri și spații”, spune Victor Neumann, istoric și filozof al culturii, despre opera lui Ilfoveanu.

Citește și: 

Dezvelirea ”Imaculatei Concepțiuni”, sculptură în bronz realizată de artistul Adrian Ilfoveanu: ”Nașterea oricărei ființe este un eveniment sacru, o epifanie a purității” | VIDEO – FOTO

VIDEO – FOTO | ”Imaculata Concepțiune”, bucurie și viață. Sculptorul Adrian Ilfoveanu: ”Luminează din interior exteriorul, așa cum un nou-născut luminează prin puritatea sa fețele oamenilor maturi și obosiți”

EXCLUSIV | Descoperire rarisimă – ”Micul Jurnal Intim” al Reginei Maria, o ”bijuterie a sufletului ei”. Academician Georgeta Filitti: ”Pagini întregi în care femeia aceasta trăiește numai bucuria de a ști că există acest om. Și omul acesta se numește Barbu Știrbey” (GALERIE FOTO)

Criticul de artă Pavel Șușară: ”În contextul de acum, BRÂNCUȘI ar fi socotit un retardat medieval, trebuie să renunțăm la festivism, să-i punem în valoare opera”